Colecționarii de arta

Conceperea jocului educativ „Colecționarii de Artă” este profund legată de intenția de a stimula generațiile tinere să manifeste interes față de cunoașterea și aprecierea patrimoniului cultural național.
De-a lungul timpului, reprezentanți de seamă ai poporului român au transformat inspirația creatoare în opere ce stau sub semnul valorii certe, indiferent de domeniul (literatură, muzică, științe, arhitectură, pictură etc) în care au ales să își exprime harul sau autenticitatea. Jocul aduce în atenția noastră mari personalități românești din domeniul picturii (care este, după cum se știe, unul realmente vast, drept urmare, materialul propus nu poate acoperi, în mod evident, o cantitate mare de informație – acest fapt nu a constituit oricum, un scop propriu-zis).

„Colecționarii de Artă” conține două seturi de carduri:
Setul I – 50 de carduri cu întrebări (și răspunsuri) din domeniul picturii;

Setul II – 25 carduri-tablou, reprezentând imagini ale unor lucrări semnate Th. Aman, N. Grigorescu, Luchian, Andreescu, N.Tonitza, Gh. Petrașcu, N. Dărăscu, Vermont etc.

La nivel de obiective principale, jocul urmărește să :
– faciliteze apropierea elevilor/ tinerilor de marii pictori români (de la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar și din perioada interbelică);
– conducă la familiarizarea participanțior cu anumite aspecte legate de pictură;
– genereze o oarecare ușurință în recunoașterea unor opere de artă românești sau în identificarea unor elemente comune ce se regăsesc în anumite lucrări.

Aceste obiective sunt susținute de cele trei variante de joc :
I. Colecția mea de artă!
II. Găsește elementul comun!
III. Recunoști artistul sau opera?

Dincolo de faptul că poate fi privit și ca o invitație la muzeu, jocul se dovedește util în conturarea unor activități de tip formal / nonformal, ce încurajează dezvoltarea gândirii critice, a inteligenței lingvistice sau a simțului estetic.

Exemple de activități :
Colaj – „Universul satului românesc”
Priviți cu atenție lucrările „Hora” (Theodor Aman), „Păstorița” (Ștefan Luchian) și „La seceriș” (Arthur G. Verona) – setul II.
Observați detalii cu privire la culori, tușe, forme și comparați : modul în care este reprezentat peisajul /modul în care sunt redate chipurile. Există asemănări între cele trei lucrări? Dar deosebiri? Ce tipuri de activități sunt surprinse în aceste lucrări? Ce puteți spune despre vestimentația personajelor?
Realizați un colaj cu tema „Universul satului românesc” în care să includeți elemente cât mai sugestive ce țin de tradițiile, valorile sau simbolurile specifice anumitor zone rurale. Pot fi folosite, de asemenea, fragmente din opere literare (în proză sau în versuri) în care este evocat satul românesc.

Filă de Jurnal
Studiați cu atenție lucrarea „Interior de atelier” (Gheorghe Petrașcu) – setul II.
Închideți ochii. Cu ce stări /sunete /mirosuri /materiale puteți asocia imaginea observată? Ce elemente v-au atras atenția cel mai mult?
Notați impresiile de la punctul 1 si folosiți-le pentru a scrie o filă de jurnal cu titlul : „O zi din viața unui pictor”, în care să vă imaginați o întâlnire cu artistul Gheorghe Petrașcu în atelierul său.

Natură Statică – „Vas cu Flori”

Observați lucrările : „Flori de Măr” (Nicolae Grigorescu), „Albăstrele” (Ștefan Luchi an) și „Vase cu maci” (Tonitza). – setul III.Cu ce simboluri sunt asociate, de regulă, aceste flori? Ce fel de culori predomină în fiecare lucrare? Există asemănări în modul în care sunt redate florile și fundalul? Dar deosebiri?Ce element(e) ați putea adăuga fiecărei lucrări pentru a da o notă de dinamism?
Realizați o natură statică al cărei element central să fie un vas cu flori. Puteți adăuga orice alt element doriți : cărți (nelipsite din multe naturi statice semnate Gheorge Petrașcu), fructe sau un obiect care vă place în mod particular. Dați lucrării un nume sugestiv.