TERAPIA SCHEMELOR PENTRU COPII SI ADOLESCENTI

În ultimii ani terapia schemelor și-a demonstrat eficiența în
cazul dificultăților psihice întâmpinate de adulți. Dar pot fi
luate anumite măsuri preventive, înainte ca „răul să se
producă”? Poate fi transpusă această formă de terapie în
lucrul cu copiii și adolescenții? În această carte autorii
demonstrează cum se poate realiza acest lucru. Perspectiva
dinamică asupra dezvoltării, specifică terapiei centrate pe
scheme, este integrată în terapia comportamentală a tulburărilor psihice și este extinsă și către
un orizont sistemic, bazat pe privirea asupra interacțiunilor din cadrul familiei. Autorii
reușesc să ilustreze modul în care pot fi acoperite toate fazele dezvoltării, de la naștere și
până la începerea vieții adulte și să acorde o formă de „asistență primară pentru dezvoltare”.
Este prezentat și modul în care părinții sunt implicați în terapie, consilierea părinților
reprezentând cea mai importantă strategie de prevenție primară a tulburărilor psihice, proces
care oferă posibilitatea evitării „reparentajului” ulterior cu ajutorul terapeuților.
Psihologii și psihoterapeuții vor găsi în această lucrare o introducere completă și accesibilă în
terapia schemelor aplicată pentru copii și adolescenți.
Christof Loose este psiholog clinician și psihoterapeut specializat în lucrul cu copii și adolescenți, își
desfășoară activitatea în Dusseldorf, în cabinetul său individual și este cercetător asociat la
Universitatea Heinrich Heine, Departamentul de Psihologie clinică.
Peter Graaf este psihoterapeut specializat în psihoterapia copilului și adolescentului.
Gerhard Zarbock  este psiholog clinician și psihoterapeut specializat în terapia schemelor, terapie
cognitiv-comportamentală și terapie dialectic comportamentală.
Pentru copii, noțiunea de „schemă” este adesea prea abstractă. Terapeuții nu trebuie să discute
neapărat schemele cu pacienții lor, întrucât ele sunt mai puțin descriptive și prea cognitive. Însă
psihoterapeuții ar trebui să aibă în minte schemele care activează modurile, precum și nevoile
fundamentale frustrate, pentru a putea coordona procesul terapeutic. Uneori, chiar și unii copii de
vârstă școlară mică reușesc să-și descrie comportamentul și trăirile cu ajutorul modurilor. În fond,
este vorba doar despre un cuvânt ce trebuie învățat: mod = stare. Prin achiziționarea acestui cuvânt
nou, este deschis drumul spre procesul de a intra în armonie cu propria persoană.