Tratat de psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi

Sănătatea mintală reprezintă domeniul principal de interes pentru cei care îmbrăţişează cariera de psiholog, iar psihologia clinică constituie una dintre cele mai atractive dar şi cele mai dificile ipostaze profesionale. Este un domeniu în care sunt necesare cunoştinţe aprofundate, capacitatea de a lucra în echipă, precum şi deschiderea către interdisciplinaritate.
Impresionantele mutaţii apărute în ultimele decenii în abordarea suferinţelor psihice au antrenat modificări importante în modul în care psihologul, ca specialist al domeniului, este implicat în diagnosticare şi terapie.
Psihologul în formare, fie că este student, fie că este participant la un program masteral va avea prin această lucrare un instrument complet şi modern care să îl ajute în descifrarea universului bolii psihice şi va putea cunoaşte întregul evantai al posibilelor intervenţii terapeutice.
Posibilitatea unei mai bune comunicări cu psihiatrul este o condiţie importantă a dezvoltării profesionale a fiecărui psiholog clinician şi o condiţie necesară a succesului în această nobilă profesiune.
Florin Tudose este profesor de psihologie clinică şi psihiatrie. Domenii de interes: psihosomatica, psihosexologia, relaţia medic-pacient, psihiatria de legătură. A publicat peste 20 de volume în domeniile de care se ocupă.
Cătălina Tudose este conferenţiar de psihiatrie. Principalele domenii de cercetare sunt: tulburările cognitive, psihiatria vârstnicului, psihofarmacologia, etica şi deontologia profesională.
Letiţia Dobranici este lector de psihopatologie. Principalele domenii de care se preocupă: gerontopsihiatria, sănătatea mintală, calitatea vieţii în bolile psihice.


Cuprins:

Mulţumiri
Argument
Capitolul 1. Domeniul şi instrumentele psihopatologiei
1.1. Definiţia, obiectul şi conţinutul psihopatologiei.
1.2. Raportul cu alte ştiinţe
1.3. Modele în psihopatologie
1.3.1. Modelul ateoretic
1.3.2. Modelul behaviorist (comportamentalist)
1.3.3. Modelul biologic
1.3.4. Modelul cognitivist .
1.3.5. Modelul dezvoltării
1.3.6. Modelul ecosistemic
1.3.7. Modelul etnopsihopatologic
1.3.8. Modelul etologic
1.3.9. Modelul existenţialist
1.3.10. Modelul experimental
1.3.11. Modelul fenomenologic
1.3.12. Modelul psihanalitic
1.3.13. Modelul social
1.3.14. Modelul structuralist
1.4. Modelul biopsihosocial
1.5. Elemente de neuropsihologie
1.5.1. Psihologul şi neuropsihologia
1.5.2. Ce este neuropsihologia clinică?
1.5.3. Elemente de neuroanatomie funcţională .
1.5.3.1. Sistemul limbic
1.5.3.2. Girusul cingulat
1.5.3.3. Ganglionii bazali .
1.5.3.4. Lobii frontali
1.5.3.4.1. Funcţiile lobilor frontali
1.5.3.4.2. Elemente de patologie a lobilor frontali .
1.5.3.4.2.1. Deteriorarea cognitivă
1.5.3.4.2.2. Afectarea gândirii abstracte, testării ipotezelor şi modulării cogniţiei .
1.5.3.4.2.3. Tulburări ale comportamentului şi personalităţii .
1.5.3.4.2.4. Deteriorarea limbajului
1.5.3.4.2.5. Deteriorarea funcţiei motorii
1.5.3.4.2.6. Deteriorarea reţexelor
1.5.3.4.2.7. Deteriorarea comportamentului social
1.5.3.4.2.8. Confabulaţii şi sindromul de reduplicare .
1.5.3.4.2.9. Sindroame de lob frontal
1.5.3.5. Lobii parietali
1.5.3.5.1. Elemente de patologie a lobilor parietali .
1.5.3.5.1.1. Crizele de epilepsie senzitivă
1.5.3.5.1.2 Tulburările de sensibilitate
1.5.3.5.1.3. Alte semne şi simptome clinice care apar în afectarea lobului parietal
1.5.3.5.1.4. Corelaţiile neuropsihologice între zonele afectate din lobii parietali şi manifestările patologice
1.5.3.6. Lobii temporali
1.5.3.7. Lobii occipitali
1.6. Obiectul psihopatologiei

Capitolul 2. Normă, normalitate, comportament normal
2.1. Conceptul de normalitate
2.2. Normalitatea ca sănătate
2.3. Normalitatea ca valoare medie
2.4. Normalitatea ca utopie
2.5. Normalitatea ca proces
2.6. Normalitate şi comunicare
2.7. Normalitate şi adaptare

Capitolul 3. Sănătate şi boală mintală
3.1. Conceptul de sănătate
3.2. Anormalitate şi boală
3.3. Anormalitate şi prejudecată .
3.4. Comportamentele anormale .
3.5. Conceptul de boală psihică
3.6. Boală psihică şi ecosistem
3.7. Dimensiuni existenţiale ale bolii psihice

Capitolul 4. Personalitatea normală şi patologică
4.1. Încercări de definire a personalităţii
4.2. Boală şi personalitate .
4.3. Cauzele medicale ale schimbărilor de personalitate
4.4. Tulburările de personalitate .
4.4.1. Caractere clinice generale ale dizarmoniei
4.4.2. Recunoaşterea tulburărilor de personalitate .
4.4.3. Clasificarea tulburărilor de personalitate şi ipostaze medicale ale acestora .
4.4.3.1. Tulburarea de personalitate paranoidă
4.4.3.2. Tulburarea de personalitate schizoidă .
4.4.3.3. Tulburarea de personalitate schizotipală
4.4.3.4. Tulburarea de personalitate antisocială
4.4.3.5. Tulburarea de personalitate borderline
4.4.3.5.1. Elemente de etiologie şi etiopatogenie
4.4.3.5.2. Tabloul clinic al personalităţii borderline
4.4.3.5.3. Strategii specifice de tratament în tulburarea de personalitate borderline
4.4.3.6. Tulburarea de personalitate histrionică
4.4.3.7. Tulburarea de personalitate narcisică
4.4.3.8. Tulburarea de personalitate evitantă
4.4.3.9. Tulburarea de personalitate dependentă
4.4.3.10. Tulburarea de personalitate obsesiv compulsivă
4.4.3.11. Alte tulburări de personalitate .
4.4.4. O posibilă etiologie a tulburărilor de personalitate .
4.4.5. Tratamentul tulburărilor de personalitate
4.4.5.1. Modalităţi de abordare a pacientului cu tulburare de personalitate internat .
4.4.5.2. Managementul medical al pacienţilor cu tulburări de personalitate
4.5. Tulburările globale (pervazive) de dezvoltare ale copilului
4.5.1. Tulburarea autistă
4.5.1.1. Criterii DSM IV de diagnostic pozitiv pentru tulburarea autistă
4.5.1.2. Scurtă prezentare clinică .
4.5.1.3. Epidemiologie, date de evoluţie şi prognostic
4.5.1.4. Abordare terapeutică
4.5.1.5. Tratamentul psihofarmacologic .
4.5.1.6. Tratamentul psihoterapeutic
4.5.1.7. ABA — Applied Behavioral Analysis
4.5.1.8. PECS — Picture Exchange Communication System .
4.5.1.9. TEACCH — Treatment and Education of Autistic and related Communication Handicapped Children
4.5.1.10. RDI — Relationship Development Intervention
4.5.1.11. Floortime — DIR/Greenspan (Developmental Individual Difference, Relationship Based Model)
4.5.1.12. Programul Son Rise
4.5.1.13. More Than Words
4.5.1.14. Metoda Mifne — Israel .
4.5.2. Tulburarea Asperger
4.5.2.1. Criterii DSM IV de diagnostic pozitiv pentru tulburarea Asperger
4.5.2.2. Scurtă prezentare clinică .
4.5.2.2.1. Epidemiologie, date de evoluţie şi prognostic
4.5.2.2.2. Abordare terapeutică
4.6. Tulburări de personalitate şi boală .

Capitolul 5. De la simptom la cadrul clinic
5.0. Semiologia — limbajul necesar
5.1. Tulburările percepţiei
5.1.1. Cadrul conceptual
5.1.2. Clasificarea tulburărilor de percepţie
5.1.2.2. Hipoestezia
5.1.2.3. Sinestezia
5.1.2.4. Agnoziile
5.1.2.5. Iluzia
5.1.2.5.2. Falsele recunoaşteri .
5.1.2.5.3. Falsele nerecunoaşteri
5.1.2.5.4. Pareidoliile
5.1.2.5.5. Alte iluzii
5.1.2.6. Halucinaţiile
5.1.2.6.1. Elemente de fenomenologie şi fiziopatologie
5.1.2.6.2. Halucinaţiile vizuale din migrenă
5.1.2.6.3. Halucinaţiile din narcolepsie
5.1.2.6.4. Halucinaţiile din stările confuzionale induse de boli somatice şi stări toxice
5.1.2.6.5. Halucinaţiile auditive
5.1.2.6.6. Halucinaţiile olfactive şi gustative
5.1.2.6.7. Fenomene de tip halucinator înrudite cu halucinaţiile .
5.1.2.6.8. Halucinaţiile psiho-senzoriale
5.1.2.6.9. Halucinaţiile psihice (pseudohalucinaţiile)
5.1.2.6.10. Sindromul de automatism mintal Clérambault-Kandinski
5.1.2.6.11. Evaluarea experienţelor halucinatorii
5.2. Tulburările de atenţie
5.2.1. Cadrul conceptual
5.2.1.1. Capacitatea atenţiei
5.2.1.2. Selectare şi orientare
5.2.1.3. Selectarea răspunsului şi controlul execuţiei
5.2.1.4. Atenţia susţinută .
5.2.2. Hiperprosexia
5.2.3. Hipoprosexia
5.2.4. Aprosexia
5.3. Tulburările de memorie
5.3.1. Cadrul conceptual
5.3.2. Clasificarea memoriei
5.3.2.1. Memoria senzorială
5.3.2.2. Memoria de scurtă durată
5.3.2.3. Memoria de lungă durată
5.3.3. Dismnezii cantitative
5.3.3.1. Hipermneziile
5.3.3.2. Hipomneziile
5.3.3.3. Amneziile
5.3.4. Dismnezii calitative (paramnezii)
5.4. Tulburările de gândire
5.4.1. Cadrul conceptual
5.4.2. Tulburări în discursivitatea gândirii
5.4.2.1. Tulburări în ritmul gândirii
5.4.2.2. Tulburări în ţuenţa gândirii
5.4.2.2.1. Fadingul mintal
5.4.2.2.2. Barajul ideativ (Kraepelin)
5.4.3. Tulburări în ansamblul gândirii
5.4.3.1. Ideile dominante
5.4.3.2. Ideile prevalente
5.4.3.3. Ideile obsesive
5.4.3.4. Ideile delirante
5.4.4. Structurarea delirantă
5.4.4.1. Delirurile sistematizate
5.4.4.2. Delirurile nesistematizate
5.4.5. Tulburări operaţionale ale gândirii
5.4.5.1. Definiţii ale inteligenţei
5.4.5.2. Coeficientul de inteligenţă
5.4.5.3. Tipuri de inteligenţă
5.4.5.4. Conceptul de inteligenţă emoţională
5.4.5.5. Teste de evaluare a inteligenţei
5.4.5.6. Scala de inteligenţă Binet–Simon
5.4.5.7. Scala de inteligenţă Stanford–Binet
5.4.6. Tipuri de tulburări operaţionale ale gândirii
5.4.6.1. Staţionare (nedezvoltarea gândirii)
5.4.6.2. Progresive (demenţele)
5.5. Tulburările comunicării
5.5.1. Aspecte neuropsihologice ale limbajului
5.5.2. Tipuri de afazii
5.5.2.1. Afazia nonţuentă
5.5.2.2. Afazia ţuentă
5.5.3. Teste neuropsihologice de evaluare a limbajului
5.5.4. Tulburări ale comunicării verbale
5.5.4.1. Tulburări ale expresiei verbale
5.5.4.2. Tulburări ale expresiei grafice
5.5.4.3. Afaziile
5.5.5. Tulburări ale comunicării nonverbale
5.5.5.1 fiinuta
5.5.5.2 Mimica
5.5.5.3 Gestica
5.6. Tulburările de voinţă
5.6.1. Cadrul conceptual
5.6.2. Elemente de neuropsihologia voinţei
5.6.3. Tipologia tulburărilor de voinţă
5.7. Tulburările de conştiinţă
5.7.1 Cadrul conceptual
5.7.2. Tulburările câmpului de conştiinţă
5.7.2.1 Tulburările clarităţii şi capacităţii de integrare a câmpului de conştiinţă
5.7.2.2. Evaluarea stării de conştienţă
5.7.2.2.1. Scala Glasgow (GCS, Glasgow Coma Scale)
5.7.2.3. Tulburări ale structurii câmpului de conştiinţă
5.7.2.3.1. Îngustarea câmpului de conştiinţă
5.7.2.3.2. Starea crepusculară
5.7.2.3.2.1. Starea crepusculară isterică
5.7.2.3.2.2. Personalitatea multiplă
5.7.2.3.3. Confuzia mintală (stările confuzionale)
5.7.3. Tulburările conştiinţei de sine
5.7.3.1. Tulburările conştiinţei corporalităţii (somatognozia)
5.7.3.1.1. Tulburări de schemă corporală de tip neurologic
5.7.3.1.2. Tulburări de schemă corporală de natură psihică
5.7.3.1.3. Desomatizarea
5.7.3.2. Tulburările conştiinţei realităţii obiectuale
5.7.3.3. Tulburări ale conştiinţei propriei persoane
5.7.3.3.1. Personalitatea multiplă (alternă)
5.7.3.3.2. Depersonalizarea
5.7.3.3.3. Sindromul de automatism mintal (Kandinski-Clérambault)
5.8. Conduita motorie şi tulburările ei
5.8.1. Cadrul conceptual
5.8.2. Tulburări de mişcare psihogenice
5.8.2.1. Definiţie
5.8.2.2. Caracteristici generale ale tulburărilor de mişcare psihogenice
5.8.2.3. Prognosticul tulburărilor de mişcare psihogenice
5.8.2.4. Principalele tipuri de tulburări de mişcare psihogenice
5.8.2.4.1. Tremorul periferic (al extremităţilor) şi generalizat psihogenic
5.8.2.4.2. Reacţii exagerate de tresărire
5.8.2.4.3. Distonia psihogenică
5.8.2.4.4. Parkinsonismul psihogenic
5.8.2.4.5. Tulburări de mers şi postură psihogenice
5.8.2.4.6. Ticuri şi mioclonii paroxistice psihogenice
5.8.2.4.7. Convulsiile nonepileptice psihogenice
5.8.2.4.8. Paralizia funcţională şi tulburările senzoriale
5.8.3 Dezorganizarea conduitelor motorii
5.8.4. Tulburări motorii induse de tratamentul cu neuroleptice .
5.8.4.1. Distonia acută
5.8.4.2. Akatisia
5.8.4.3. Diskineziile
5.8.4.4. Sindromul parkinsonian .
5.9. Tulburările afectivităţii
5.9.1. Cadrul conceptual
5.9.2. Tulburările dispoziţiei .
5.9.2.1. Hipotimiile
5.9.2.2. Hipertimiile
5.9.2.2.1. Anxietatea
5.9.2.2.2. Depresia
5.9.2.2.3. Euforia
5.9.2.3. Tulburările dinamicii dispoziţionale
5.9.3. Tulburări ale emoţiilor elaborate
5.9.3.1. Paratimiile
5.9.3.2. Fobiile
5.9.3.3. Extazul
5.10. Comportamente agresive extreme
5.10.1. Agresivitatea ca simptom. Cadrul conceptual
5.10.2. Elemente de neuropsihologie a impulsivităţii şi agresivităţii
5.10.3. Evaluarea agresivităţii
5.10.4. Scale de evaluare a agresivităţii
5.10.5. Ipostaze clinice ale agresivităţii
5.10.6. Suicidul .
5.10.6.1. Definiţie. Cadrul conceptual
5.10.6.2. Instanţe ale fenomenului suicidar
5.10.6.2.1. Ideea de suicid veleitară
5.10.6.2.2. Şantajul cu suicidul
5.10.6.2.3. Tentativele suicidare
5.10.6.2.4. Sindromul presuicidar
5.10.6.2.5. Suicidul disimulat (travestit)
5.10.6.2.6. Raptusul suicidar
5.10.6.2.7. Suicidul cronic (parasuicidul)
5.10.6.2.8. Conduita suicidară
5.10.6.3. Suicidul în doi (suicidul dual)
5.10.6.4. Suicidul colectiv .
5.10.6.5. Conduitele pseudosuicidare (falsele suiciduri)
5.10.6.6. Factori de risc pentru suicid
5.10.6.6.1. Factori socio-economici
5.10.6.6.1.1. Statutul marital
5.10.6.6.1.2. Suicidul în funcţie de sex
5.10.6.6.1.3. Habitatul
5.10.6.6.1.4. Statutul profesional
5.10.6.6.2. Factorii meteorologici şi cosmici
5.10.6.6.3. Factorii somatici
5.10.6.6.4. Ereditatea
5.10.6.6.5. Suicidul în funcţie de vârstă
5.10.6.7. Suicidul în bolile psihice
5.10.6.7.1. Suicidul în depresie
5.10.6.7.1.1. Bilanţul evaluării riscului suicidar
5.10.6.7.1.2. Gradul de angajament într o criză suicidară
5.10.6.7.1.3. Simptomatologia actuală
5.10.6.7.1.4. Antecedente personale
5.10.6.7.1.5. Context psihosocial
5.10.6.7.1.6. Personalitate
5.10.6.7.1.7. Antecedente familiale
5.10.6.7.1.8. Evaluarea gravităţii unei tentative suicidare
5.10.6.7.2. Suicidul în schizofrenie
5.10.6.7.3. Suicidul în epilepsie
5.10.6.7.4. Suicidul în întârzierea mintală
5.10.6.7.5. Suicidul în demenţe
5.10.6.7.6. Suicidul în alcoolism şi toxicomanii
5.10.6.7.7. Suicidul în nevroze
5.10.6.7.8. Suicidul în tulburările de personalitate .
5.10.6.8. Mituri şi false păreri despre suicid
5.10.6.9.Tipuri particulare de suicid
5.10.6.9.1. Sinuciderea de abandon
5.10.6.9.2. Sinuciderea „samsonică"
5.10.7. Homicidul
5.10.8. Infanticidul

Capitolul 6. Realitatea bolii psihice. Cadru clinic şi intervenţie psihologică
6.1. Principiile etiologiei
6.1.1. Factorii genetici
6.1.2. Constituţia fizică
6.1.3. Personalitatea
6.1.4. Bolile somatice
6.1.5. Stresul psihosocial
6.2. Tulburări psihice cu determinare organică
6.2.1. Întârzierea mintală
6.2.1.1. Definiţie
6.2.1.2. Scurtă prezentare clinică
6.2.1.3. Epidemiologie, date de evoluţie şi prognostic
6.2.1.4. Factori etiopatogenici implicaţi în apariţia tulburării
6.2.1.5. Investigaţii psihologice specifice
6.2.1.6. Posibilităţi de intervenţie terapeutică a psihologului clinician
6.2.2. Demenţele
6.2.2.1. Conceptul de demenţă
6.2.2.2. Diagnosticul de demenţă
6.2.2.3. Etape în investigarea demenţei
6.2.3. Deficitul cognitiv minor (Mild Cognitive Impairment)/MCI
6.2.3.1. MCI — cadru conceptual
6.2.3.2. Criterii de diagnostic
6.2.3.3. MCI — entitate clinică heterogenă
6.2.3.4. Aspecte neuropsihologice în MCI
6.2.3.5. Perspective terapeutice în MCI
6.2.4. Deteriorarea în îmbătrânirea normală şi patologică
6.2.5. ADHD
6.2.5.1. Definirea ADHD
6.2.5.2. Istoric
6.2.5.3. Date epidemiologice şi etiopatogenie
6.2.5.4. Diagnosticul ADHD
6.2.5.5. Tabloul clinic ADHD
6.2.5.6. Comorbiditatea ADHD
6.2.5.7. Scale specifice de măsurare ADHD
6.2.5.8. Tratament ADHD
6.2.5.9. Adhd la adulţi
6.2.6. Tulburări psihopatologice în epilepsie
6.3. Nevrozele
6.3.1. Tulburările anxioase
6.3.1.1. Tulburarea anxioasă generalizată
6.3.1.1.1. Definiţie
6.3.1.1.2. Scurtă prezentare clinică
6.3.1.1.3. Epidemiologie, date de evoluţie şi prognostic
6.3.1.1.4. Factori etiopatogenici implicaţi în apariţia tulburării
6.3.1.1.5. Investigaţii psihologice specifice .
6.3.1.1.6. Intervenţia psihofarmacologică în tulburările anxioase
6.3.1.1.7. Posibilităţi de intervenţie terapeutică a psihologului clinician
6.3.1.2. Tulburarea de panică
6.3.1.2.1. Definiţie
6.3.1.2.2. Prezentare clinică
6.3.1.2.3. Epidemiologie, date de evoluţie şi prognostic
6.3.1.2.4. Factori etiopatogenici implicaţi în apariţia tulburării
6.3.1.2.5. Investigaţii psihologice specifice .
6.3.1.2.6. Posibilităţi de intervenţie terapeutică a psihologului clinician
6.3.1.3. Tulburările fobice anxioase — fobiile
6.3.1.3.1. Prezentare clinică
6.3.1.3.2. Categorii de fobie
6.3.2. Tulburările obsesiv-compulsive (TOC)
6.3.2.1. Tabloul clinic al tulburărilor
6.3.2.1.1. Obsesia
6.3.2.1.2. Compulsia
6.3.2.1.3. Principalele teme obsesive .
6.3.2.1.4. Ritualuri compulsive frecvente
6.3.2.1.5. Lentoarea obsesivă .
6.3.2.1.6. Anxietatea
6.3.2.2. Tabloul clinic al tulburării în copilărie .
6.3.2.3. Tulburări asociate .
6.3.2.4. Criterii de diagnostic
6.3.2.5. Epidemiologie, date de evoluţie şi prognostic
6.3.2.6. Factori etiopatogenici implicaţi în apariţia tulburării
6.3.2.6.1. Factori biologici
6.3.2.6.2. Factori psihosociali .
6.3.2.7. Investigaţii psihologice specifice
6.3.2.8. Posibilităţi de intervenţie terapeutică a psihologului clinician
6.3.2.8.1. Terapia comportamentală .
6.3.2.8.2. Terapia familială
6.3.2.8.3. Medicaţie
6.3.2.8.4. Psihochirurgia
6.3.3. Neurastenia
6.3.3.1. Istoricul şi dezvoltarea conceptului
6.3.3.2. Ipoteze etiologice în sindromul oboselii cronice
6.3.3.3. Neurastenia — definiţie .
6.3.3.4. Criteriile ICD 10 pentru neurastenie
6.3.3.5. Consensul de neurastenie
6.3.3.6. Câteva date epidemiologice
6.3.3.7. Aspecte etiologice .
6.3.3.8. Cadrul clinic al neurasteniei şi oboseala (epuizarea) ca simptom central
6.3.3.9. Neurastenia şi tulburările somatoforme
6.3.3.10. Neurastenia şi sindromul burnout
6.3.3.11. Alte sindroame înrudite cu neurastenia
6.3.3.12. Profilaxia şi tratamentul neurasteniei .
6.3.4. Tulburarea de stres posttraumatic
6.3.4.1. Definiţie
6.3.4.2. Scurtă prezentare clinică .
6.3.4.3. Epidemiologie, date de evoluţie şi prognostic
6.3.4.4. Factori etiopatogenici implicaţi în apariţia tulburării
6.3.4.4.1. Factori neuro-bio-psihologici
6.3.4.4.2. Factorul genetic
6.3.4.4.3. Teoria psihanalitică .
6.3.4.4.4. Teoria comportamentală
6.3.4.4.5. Teoria cognitivă
6.3.4.5. Investigaţii psihologice specifice
6.3.4.6. Intervenţiile psihofarmacologice
6.3.4.7. Posibilităţi de intervenţie terapeutică a psihologului clinician379
6.3.4.7.1. Psihoterapia de grup
6.3.4.7.2. Terapia comportamentală .
6.3.4.7.3. Terapia cognitiv-comportamentală
6.3.4.7.4. Psihoterapia senzitivo-motorie
6.3.4.7.5. Terapia prin expunere prelungită pentru PTSD
6.3.4.7.6. Terapia familială
6.3.5. Dismorfofobia
6.3.5.1. Definiţie. Istoric
6.3.5.2. Dismorfofobia ca simptom
6.3.5.3. Sindromul dismorfofobic în diferite circumstanţe
6.3.5.4. Dismorfofobia — tablou psihopatologic
6.3.5.4.1. Automutilarea ca o consecinţă a dismorfofobiei
6.3.5.4.1.1. Automutilarea majoră
6.3.5.5. Abordare terapeutică
6.3.6. Hipocondria
6.3.6.1. Semantică şi semiologie .
6.3.6.2. Hipocondria şi psihanaliza
6.3.6.3. Organodinamismul şi hipocondria
6.3.6.3.1. Clasificările lui H. Ey
6.3.6.4. Modelul cognitiv al hipocondriei
6.3.6.5. Fenomenologie şi hipocondrie
6.3.6.6. Medicul şi hipocondriacul — un cuplu inseparabil
6.3.6.7. Hipocondria — o viziune psihopatologică românească
6.3.6.8. Repere somatice şi psihice în psihopatologia hipocondriei .
6.3.6.9. Epidemiologia hipocondriei
6.3.6.10. Evoluţie şi prognostic
6.3.6.11. În căutarea unei strategii terapeutice .
6.3.6.11.1. Tratamentul medicamentos
6.3.6.11.2. Psihoterapiile
6.3.6.12. Hipocondria şi anxietatea referitoare la sănătate la vârstnici
6.4. Conceptul de psihoză
6.4.1. Tulburările paranoide
6.4.1.1.Definiţie
6.4.1.2. Prezentare clinică .
6.4.1.3. Subtipuri de tulburare delirantă
6.4.1.4. Elemente şi tulburări asociate
6.4.1.5. Paranoia
6.4.1.6. Parafrenia .
6.4.1.7. Delirul senzitiv de relaţie
6.4.1.8. Epidemiologie, date de evoluţie şi prognostic
6.4.1.9. Factori etiopatogenici implicaţi în apariţia tulburării
6.4.1.10. Investigaţii psihologice specifice
6.4.1.11. Posibilităţi de intervenţie terapeutică a psihologului
6.4.2. Schizofrenia
6.4.2.1. Definiţie
6.4.2.2. Prezentare clinică .
6.4.2.2.1.Criteriile DSM-IV pentru schizofrenie
6.4.2.2.2. Criterii de schizofrenie ICD 10
6.4.2.3. Forme clinice de schizofrenie
6.4.2.3.1. Schizofrenia dezorganizată
6.4.2.3.2. Schizofrenia catatonică
6.4.2.3.3. Schizofrenia paranoidă
6.4.2.3.4. Schizofrenia reziduală
6.4.2.3.5. Schizofrenia simplă .
6.4.2.3.6. Schizofrenia nediferenţiată
6.4.2.4. Epidemiologie, date de evoluţie şi prognostic
6.4.2.5. Evoluţia şi prognosticul schizofreniei
6.4.2.6. Factori etiopatogenici implicaţi în apariţia tulburării
6.4.2.7. Investigaţii psihologice specifice
6.4.2.7.1. Bateria de inteligenţă Wechsler (WAIS) .
6.4.2.7.2. Proba de inteligenţă Raven
6.4.2.7.3. Testul Rorschach
6.4.2.7.4. TAT
6.4.2.7.5.Testul Szondi
6.4.2.7.6. Testul arborelui (Koch)
6.4.2.7.7. Testul persoanei (Machover, Human Figure Drawing — HFD)
6.4.2.7.8. Inventarul de personalitate Minnesota (MMPI)
6.4.2.7.9. PANSS — Positive And Negative Symptoms Scale
6.4.2.7.10. SAPS şi SANS (Scalele de evaluare a simptomelor pozitive şi negative)
6.4.2.8. Medicaţia antipsihotică — neuroleptice
6.4.2.8.1. Definiţie
6.4.2.8.2. Efectele terapeutice ale neurolepticelor
6.4.2.8.3. Clasificarea neurolepticelor după activitatea psihofarmacologică
6.4.2.8.4. Efecte adverse
6.4.2.8.5. Antipsihotice depozit (după Taylor D., 1999)
6.4.2.9. Posibilităţi de intervenţie terapeutică a psihologului clinician446
6.4.3. Tulburările afective
6.4.3.1. Tulburarea afectivă bipolară
6.4.3.1.1. Definiţie
6.4.3.1.2. Scurtă prezentare clinică
6.4.3.1.3 Episodul maniacal
6.4.3.1.4. Episodul depresiv
6.4.3.1.4.1. Diagnosticul episodului depresiv major
6.4.3.1.4.2. Tulburări asociate
6.4.3.1.4.3. Ghid de depistare a depresiei
6.4.3.1.4.4. Factorii primari de risc pentru depresie
6.4.3.1.4.5. Importanţa istoricului de depresie
6.4.3.1.4.6. Diagnostic pozitiv de depresie
6.4.3.1.4.7. Interviul clinic este cea mai eficientă metodă de diagnostic
6.4.3.1.5. Episoade mixte
6.4.3.1.6. Epidemiologie, date de evoluţie şi prognostic
6.4.3.1.7. Clasificare şi modalităţi de evoluţie în tulburarea bipolară
6.4.3.1.8. Aspecte psihosociale ale PMD
6.4.3.1.9. Comorbiditate
6.4.3.1.10. Factori etiopatogenici implicaţi în apariţia tulburării
6.4.3.1.11. Investigaţii psihologice specifice
6.4.3.1.12. Medicaţia în boala bipolară
6.4.3.1.13. Intervenţia terapeutică a psihologului clinician
6.4.3.2. Distimia
6.4.3.2.1. Scurtă prezentare clinică
6.4.3.2.2. Diagnosticul de distimie după criteriile DSM-IV
6.4.3.2.3. Epidemiologie, date de evoluţie şi prognostic
6.4.3.2.4. Aspecte terapeutice
6.4.3.3. Ciclotimia
6.4.3.3.1. Scurtă prezentare clinică
6.4.3.3.2. Faza depresivă
6.4.3.3.3. Faza hipomaniacală
6.4.3.3.4. Complicaţii
6.4.3.3.5. Posibilităţi de evoluţie
6.4.3.3.6. Aspecte terapeutice
6.5. Toxicomaniile şi alcoolismul
6.5.1. Conceptul de adicţie — addiction
6.5.1.1. O perspectivă dinamică în adicţie
6.5.2. Alcoolismul
6.5.2.1. Definiţie
6.5.2.2. Epidemiologia alcoolismului
6.5.2.3. Complicaţii ale alcoolismului
6.5.2.4. Predispoziţie şi factori de risc în alcoolism
6.5.2.5. Circumstanţe patologice induse de alcool
6.5.2.6. Intoxicaţia alcoolică
6.5.2.7. Delirium tremens .
6.5.2.8. Tulburarea psihotică indusă de alcool .
6.5.2.9. Probleme în consultarea pacienţilor cu abuz de alcool sau medicamente
6.5.2.10. Tratamentul în alcoolism
6.5.2.10.1. Strategia terapeutică în alcoolism
6.5.2.10.2 Psihoterapiile în alcoolism
6.5.2.11. Intervenţia psihologului în alcoolism .
6.5.3. Toxicomania
6.5.3.1. Definiţie
6.5.3.2. Criterii de diagnostic pentru intoxicaţia cu o substanţă, după DSM IV
6.5.3.3. Criterii de diagnostic pentru abstinenţa de o substanţă
6.5.3.4. Craving sau apetenţa
6.5.3.5. Dependenţa
6.5.3.5.1. Dependenţa fizică
6.5.3.5.2. Dependenţa psihică
6.5.3.6. Principalele droguri
6.5.3.7. Factori implicaţi în consumul de droguri
6.5.3.8. Droguri empatogene şi entactogene
6.5.3.9. Derivaţii de opiu .
6.5.3.9.1. Criterii de diagnostic pentru intoxicaţia cu opiacee (DSM-IV)
6.5.3.9.2. Sevrajul la opiacee
6.5.3.10. Cocaina
6.5.3.10.1. Criterii de diagnostic pentru intoxicaţia cu cocaină (DSM-IV)
6.5.3.11. Halucinogenele
6.5.3.11.1. Criteriile de diagnostic pentru tulburarea de percepţie persistentă halucinogenă (flashbacks)
6.5.3.12. Derivaţii de canabis (haşiş, marijuana)
6.5.3.13. Barbituricele .
6.5.3.13.1. Intoxicaţia cu barbiturice
6.5.3.14. Tranchilizantele
6.5.3.14.1. Criterii de diagnostic pentru intoxicaţia cu sedative, hipnotice sau anxiolitice
6.5.3.14.2. Criterii de diagnostic pentru abstinenţa de sedative, hipnotice sau anxiolitice
6.5.3.14.3. Probleme în consultarea pacienţilor cu abuz de medicamente sau droguri
6.5.3.15. Strategii terapeutice în toxicomanii
6.5.3.15.1. Tratamentul în toxicomania cu heroină .
6.5.3.16. Alte toxicomanii şi toxicofilii medicamentoase
6.5.3.16.1. Etnobotanicele
6.5.3.16.2. Toxicofiliile medicamentoase
6.5.3.17. Intervenţia psihologului în toxicomanii
6.6. Bolile factice şi simularea
6.6.1. Definiţia bolilor factice .
6.6.1.1. Descriere generală
6.6.1.2. Particularităţi clinice
6.6.1.2.1. Tulburările factice cu simptome somatice predominante
6.6.1.2.2. Tulburări factice cu simptome psihologice dominante .
6.6.1.2.3. Tulburări factice cu simptome combinate, somatice şi psihologice
6.6.1.3. Variante moderne ale sindromului Münchausen
6.6.1.3.1. Sindromul Münchausen by proxi .
6.6.1.3.2. Sindromul Münchausen pe internet
6.6.1.4. Consideraţii psihodinamice
6.6.1.5. Prevalenţă şi genetică
6.6.1.6. Tratament şi intervenţie psihologică
6.6.2. Simularea
6.6.2.1. Caracteristici clinice
6.6.2.2. Management

Capitolul 7. De la psihosomatică la somatizare
7.1. Definiţii şi cadru conceptual
7.2. Somatizarea între psihanaliză şi neurobiologie
7.3. Somatizare şi medicină psihosomatică
7.4. Grupa tulburări somatoforme în DSM-IV .
7.5. Tulburări somatoforme şi normativitate
7.6. Afectivitatea negativă şi somatizarea
7.7. Somatizare şi conştiinţă
7.8. Somatizarea — un comportament în faţa bolii
7.9. Genetică şi somatizare
7.10. Somatizare şi personalitate .
7.11. Posibile modele ale somatizării
7.11.1. Somatizarea ca mecanism de apărare psihologic
7.11.2. Somatizarea ca amplificare nespecifică a suferinţei
7.11.3. Somatizarea ca tendinţă de a apela la îngrijiri medicale .
7.11.4. Somatizarea ca o consecinţă a suprautilizării asistenţei medicale535
7.12. Etiologie şi ontologie în somatizare
7.13. Fiziologie şi psihiatrie în determinarea simptomelor funcţionale
7.14. Factorii psihosociali şi somatizarea
7.15. Comorbiditate şi somatizare
7.16. Nosografie şi somatizare
7.17. Antropologie şi somatizare

Capitolul 8. Repere în psihosexologie
8.1. Problema sexualităţii în lumea contemporană
8.2. Medicul şi sexualitatea — o situaţie inedită
8.3. Disfuncţiile sexuale psihogene
8.4. F 52 — Clasificarea disfuncţiilor sexuale în psihiatrie
8.4.1. Disfuncţiile sexuale masculine
8.4.1.1. Disfuncţia erectilă
8.4.1.1.1. Disfuncţia erectilă şi depresia
8.4.1.1.2. Modalităţi de abordare a disfuncţiei erectile psihogene
8.4.2. Disfuncţiile sexuale feminine
8.4.2.1. Vaginismul
8.4.2.1.1. Forme de manifestare în vaginism
8.4.2.1.2. Managementul dispareuniei şi vaginismului
8.4.2.2. Orgasmul şi frigiditatea
8.4.2.2.1. Ciclul răspunsului sexual feminin
8.4.2.2.2. Orgasmul — vaginal/clitoridian
8.4.2.2.3. Frigiditatea
8.4.2.2.3.1. Frigiditate versus hipogineism
8.4.2.2.3.2. Frigiditate ca sexism
8.4.2.2.3.3. Frigiditatea ca disfuncţie sexuală
8.4.2.2.3.4. Clasificarea frigidităţii
8.4.2.2.3.5. Incidenţă şi prognostic
8.4.2.2.3.6. Consultul în frigiditate
8.4.2.2.3.7. Consideraţii psihodinamice în frigiditate
8.4.2.2.4. Tratamentul anorgasmiei
8.4.3. Disfuncţiile sexuale ale cuplului
8.4.4. Factori implicaţi în disfuncţiile sexuale ale cuplului
8.4.5. Tipuri de psihoterapie folosite în tratamentul disfuncţiilor sexuale
8.4.5.1. Indicaţiile psihoterapiei cognitiv–comportamentale în disfuncţiile sexuale (Hawton, 1995)
8.4.5.2. Factorii responsabili de succesul tratamentului
8.5. Ce este perversiunea?
8.5.1. Un punct de vedere psihopatologic
8.5.2. Parametri ai severităţii parafiliei
8.5.3. Clasificarea parafiliilor — de la Freud la nosografia contemporană
8.5.3.1. Perversiuni de obiect
8.5.3.2. Perversiuni de scop
8.5.3.3. Perversiuni „prin supraestimare sexuală"
8.5.3.4. Perversiuni legate de alegerea şi numărul partenerilor
8.5.4. Criteriile diagnostice pentru perversiunile sexuale cuprinse în ICD
8.5.5. Tulburări multiple ale preferinţei sexuale
8.5.6. Alte tipuri de preferinţă sexuală
8.5.7. Principalele perversiuni sexuale
8.5.7.1. Travestismul
8.5.7.2. Fetişismul
8.5.7.3. Exhibiţionismul
8.5.7.4. Voyeurismul
8.5.7.5. Sadomasochismul
8.5.7.6. Pedofilia
8.5.7.7. Adicţia sexuală (dependenţa la sex, comportamentul sexual compulsiv)
8.5.7.8. Cybersexul — o enigmă contemporană
8.5.8. Există o terapie a perversiunilor?
8.5.8.1. Instaurarea controlului extern
8.5.8.2. Scăderea libidoului
8.5.8.3. Tratarea afecţiunilor comorbide
8.5.8.4. Terapia cognitiv-comportamentală
8.5.8.5. Psihoterapia psihodinamică

Capitolul 9. Examinarea bolnavului psihic
9.1. Examenul psihiatric
9.2. Examinarea stării psihice
9.2.1. Istoricul personal al pacientului
9.2.2. Istoricul şcolar
9.2.3. Istoricul sexual
9.2.4. Istoricul marital .
9.2.5. Istoricul profesional
9.2.6. Circumstanţe sociale prezente
9.2.7. Istoricul medico-legal
9.2.8. Istoricul medical anterior
9.2.9. Personalitatea premorbidă
9.2.10. Interviul unui aparţinător
9.2.10.1. Impresii asupra persoanei care informează
9.2.11. Boala actuală
9.2.12. Antecedente psihiatrice heredo-colaterale .
9.2.13. Istoricul psihiatric
9.3. Examenul psihic
9.3.1. Prezentare şi comportament
9.3.1.1. Reacţia faţă de examinator
9.3.1.2. Activitatea motorie
9.3.2. Tulburări de vorbire şi gândire
9.3.2.1. Viteza vorbirii
9.3.2.2. Continuitatea vorbirii
9.3.2.3. Tulburări în exprimarea gândirii
9.3.2.3.1. Fuga de idei
9.3.2.3.2. Perseverarea
9.3.2.4. Funcţiile cognitive
9.3.2.4.1. Orientarea
9.3.2.4.2. Atenţia şi concentrarea
9.3.2.4.3. Înregistrarea şi memoria de scurtă durată
9.3.2.4.4. Memoria recentă
9.3.2.4.5. Memoria de lungă durată
9.3.2.4.6. Inteligenţa
9.3.2.4.7. Abstractizarea
9.3.2.4.8. Tulburările de conţinut ale gândirii
9.3.2.4.8.1. Preocupări
9.3.2.4.8.2. Convingeri (credinţe) anormale
9.3.3. Afectivitatea şi dispoziţia
9.3.3.1. Tulburările dispoziţiei
9.3.3.1.1. Dispoziţia subiectivă
9.3.3.1.2. Observarea obiectivă a dispoziţiei
9.3.4. Reactivitatea neurovegetativă .
9.3.5. Percepţia .
9.3.5.1. Halucinaţiile
9.3.6. Critica bolii şi capacitatea de judecată

Capitolul 10. Psihoterapiile
10.1. Conceptul de psihoterapie
10.2. Relaţia terapeutică
10.3. Psyche şi soma
10.4. Principalele orientări psihoterapeutice
10.4.1. Psihoterapiile de încurajare
10.4.2. Psihoterapiile de susţinere
10.4.3. Sugestia
10.4.3.1. Autosugestia
10.4.4. Hipnoza
10.4.5. Reveria dirijată
10.4.6. Reeducarea individuală
10.4.7. Biofeedbackul
10.4.8. Art-terapia
10.4.9. Meloterapia
10.4.10. Cromoterapia
10.4.11. Psihoterapiile scurte
10.4.12. Psihoterapia nondirectivă de tip rogersian
10.4.13. Logoterapia
10.4.14. Analiza existenţială (Daseinsanalyse)
10.4.15. Psihanaliza
10.4.16. Psihoterapia jungiană
10.4.17. Psihoterapia adleriană
10.4.18. Terapiile de grup
10.4.19. Psihodrama
10.5. Terapiile familiale
10.6. Medicul ca psihoterapeut
10.7. Psihoterapie şi iatrogenie
10.8. Părinţii psihoterapiei

Capitolul 11. Ameninţări şi provocări la adresa psihiatriei. Orientări contemporane. Psihiatria — o practică etică
11.1. Direcţia psihobiologică
11.2. Dogmă şi eclectism
11.2.1. Dogma inexistenţei bolii psihice
11.2.2. Ereditate şi degenerescenţă
11.2.3. Învăţarea socială
11.2.4. Boală psihică şi sexualitate
11.2.5. Stresul — cauză unică
11.3. Noile patologii şi sănătatea mintală
11.4. Hărţi genetice şi viitorul psihopatologiei
11.5. Psihiatria — o practică etică
11.6. Despre abuzul psihiatric
11.7. Diagnostic psihiatric şi etică
11.8. Diagnostic şi etichetare
11.9. Terapie şi etică
11.9.1. Confidenţialitatea
11.9.2. Etică, transfer şi contratransfer
11.9.3. Psihofarmacologie şi etică
11.10. Boală şi stigmatizare
11.11. Drepturile pacienţilor

Mic dicţionar de nume ilustre
Bibliografie